In perioada 30 mai-1 iunie a avut loc in Parcul Crangasi a V-a editie a Festivalului International de statui vivante. Noi am aflat din intamplare de eveniment si am reusit sa ajungem.
„Cu aceasta editie, a V-a, intr-un an aniversar cand Masca implineste 25 de ani de existenta, revenim la misiunea noastra apostolica, aceea de a genera act de cultura autentic pentru oamenii care au cea mai mare nevoie de teatru, cartierele departate de centrul Capitalei”, au declarat pe site-ul lor cei de la Teatru Masca.
Decum am intrat in parc ne-au intampinat cateva statui alb-albastrui care se miscau ca niste papusele. Imediat am dat peste o alta ceata de data asta de copiii imbracati in rosu su palariute pe cap. 🙂
Ingerul albastru era inconjurat de baloane de sapun. Vantul ii purta aripile ca intr-un zbor nemuritor. Copiii jucausi il prindeau de aripi uimidu-se de inaltimea si frumusetea ingerului. 🙂
Mie cel mai mult mi-a placut statuia vivanta interpretata de Sorin Dinculescu in mini-spectacolul intitulat „Ce minune este iubirea!”
M-a amuzat refrenul cantat de mascaricii de deasupra mini-scenei. „Uva, uva, uva „Ce minune este iubirea!” M-am dezlipit cu greu de aceasta statuie vivanta.
Ganditorul de la Hamangia si sotia erau tot cazuti pe ganduri, ba mai trageau si la masea dintr-un vas. Cand nevasta ganditorului a luat din public pe cineva la dans, imediat s-a sesizat ganditorul insusi si i-a facut semn cu aratatorul sa aiba grija ce face. 😀
Titanii aveau imbracamintea cu totul si cu totul de piatra. La un moment dat plimbau in carucior copilasul cand acesta a inceput sa planga.
Imediat ce s-a calmat si a inceput sa rada Titanii au luat in brate copilul care s-a trasformat intr-o mini-arteziana si a stropit curiosii din public care stateau mai aproape de scena. 😀 Ha, ha, ha!!!
Mini-sceneta cu La fereastra care doarme o pisica interpretata de Amalia Popa si Andreea Corneanu a fost si amuzanta si melodioasa. Fetele dansau, cantau si la sfarsit trageau de coada o pisica-marioneta asezata pe geam care isi deschidea gura ca si cum ar fi vrut sa miaune.
Cantecul era asa:
„La fereastra unde doarme o pisica
E-o placere doua fete sa privesti,
Dar fetitele sunt nostime de pica
Si e greu sa stii pe care s-o iubesti
Amandoua, si cea mare, si cea mica,
Sunt cele mai dulci papusi din Bucuresti
La fereastra unde doarme o pisica
E-o placere doua fete sa privesti!”
Am fost placut surprinsa sa o gasesc aici in parc si pe Regina Maria a Romaniei. Anamaria Pislaru i-a dat viata acestei statui vivante care cand scria la birou, cand admira orizontul ca si cum s-ar fi aflat pe malul marii la Balcic.
Clovnii de faina au strans un public numeros in jurul lor de fiecare data cand isi incepeau interpretarea.
Fie ca se stropeau cu apa sau isi trageau suturi, clovnii ne-au facut sa radem copios. Am revazut de trei ori mini-spectacolul si mi-a placut foarte mult.
Prima data cand l-am vazut pe Figaro se odihnea pe scaun ostenit de la atata tuns insa gongul s-a auzit de indata si muzica a inceput.
Figaro a cantat, a mimat ca tunde un client invizibil, ne-a facut sa radem si la sfarsit a smuls aplauzele noastre.
Menuet mi-a placut pentru gratie si costumatie. Doua personaje venite din secolul al XVII-lea desi stau una langa alta, se ignora reciproc, isi fac in necaz unul altuia trimitand bezele publicului si in cele din urma incep sa danseze.
Pe scena inalta statuile vivante danseaza ca doi fluturi incantatori in soare. Excelent! Nota 10!
Nu se putea sa lipseasca de la asa un eveniment important „Love story” . Interpretele au fost Virginia Vasilache și Sabina Mitrea.
Alte papusi ne asteptau sa ne dezvaluie aceeasi fateta a iubirii din sceneta lor. Dragalasele papusi au fost Haricleea Bădescu si Alex Floroiu.
Acestea au fost doar cateva din statuile vivante pe care le-am gasit in Parcul Crangasi. Bravo Teatru Masca pentru initiativa, interpretare si la multi ani! 🙂
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.