Publicat de: elenushu | 03/04/2020

Manastirea Sfantul Pantelimon – Lacu Sarat

Vara trecuta am trecut printr-un loc minunat despre care nu am apucat sa scriu. Este vorba de statiunea Lacu Sarat, Braila unde se afla o frumoasa Manastire cu Hramul Sf Pantelimon.

La Lacu Sarat am ajuns destul de repede dupa ce am iesit din orasul Braila.

La prima vedere statiunea are un parfum de poveste petrecuta cu bunicii. Oamenii in varsta vin aici pentru tratamente. Locul are o liniste inradacinata pe care mintea obosita o cauta tot timpul.

Parcurgand parcul cu paduricea lui frumoasa am realizat ca Lacu Sarat e locul perfect ca sa iti pui neuronii dislocati de zarva lumii la locul lor in ordine.

In acea zi de duminica oamenii stateau linistiti in fata Bisericii (si in interiorul ei) si ascultau Sfanta Liturghie. De fapt, Biserica are dimensiuni reduse asa ca inauntru era plin ochi de lume dornica sa se roage.

Frumoasa Biserica este de lemn, realizata in stil maramuresean. Clopotnita are inaltimea de 24 m. Din pliantul cu istoricul ei am aflat ca a luat fiinta in 1996 cand s-a pus piatra de temelie si a fost sfintita in 1999.

Nu intamplator ocrotitorul Manastirii a fost ales Sfantul Pamtelimon. In statiune vin oameni bolnavi care au nevoie de tratament pentru trup, dar de suflet cine se ocupa? Raspunsul era chiar in fata noastra:


„Bucura-te, tinerete inchinata lui Hristos;
Bucura-te, nadejdea bolnavilor cea cu folos;
Bucura-te, cel ce stii sa inalti la ceruri rugaciuni;
Bucura-te, cel ce peste noi reversi minuni;
Bucura-te, ca Domnul putere ti-a dat;
Bucura-te, cel ce copilul ai inviat;
Bucura-te, bucuria multor indurerati;
Bucura-te, uimirea multor invatati;
Bucura-te, ostas neînvins al lui Hristos;
Bucura-te, ca ai aprins credinta crestina in inimile multora;
Bucura-te, intoarcerea multor rataciti;
Bucura-te, mangaierea celor amarati;
Bucura-te, Mare Mucenice si tamaduitorule Pantelimoane!”

Ne-am continuat drumul spre Bucuresti avand in minte si in inima un sentiment placut de pace ca Dumnezeu este mereu cu noi si are grija de sufletele noastre.

Mi-au atras atentia totusi lanurile de floarea soarelui care alta data ne incantau cu chipurile galbui vesele. Acum pareau niste robi supusi cu sufletele parjolite. Asa sunt oamenii care uita de Dumnezeu si se preocupa doar de cele lumesti?

Dupa o bucata de drum am zarit tot pe marginea soselei ceva care se mana a pagoda ( conform dex = templu budist sau brahman la unele popoare din Orient, in forma de turn piramidal, compus din mai multe etaje suprapuse, care se retrag succesiv si ale caror stresini sunt intoarse in sus).

Cine sa ridice o pagoda in Baragan? Curioasa treaba? Doar daca nu e ….un umbrar pentru vanzatorii de pepeni…


Categorii

%d blogeri au apreciat: