Publicat de: elenushu | 01/06/2018

Pe urmele stramosilor daci

Cea mai frumoasa parte de istorie din manualul de scoala a fost pentru mine cea referitoare la regatul geto-dac. Informatiile sunt putine, prezentate destul de fragmentat pentru nivelul unui scolar, dar poate aici e o tactica. Te face curios sa cauti, sa umbli, sa rascolesti cartile de istorie sa afli. De ce merg romanii la Sarmisegetuza? Din curiozitate poate. Din dorinta de a simti legatura cu stramosii despre care stim destul de putine lucruri? Probabil.

La Orastioara te intampina aceasta poarta care face trecerea invizibila pe taramul dacilor. Ingenioasa varianta au gasit- o poarta strajuita de doi daci care par sa pazeasca locul avand in maini sica- securea care i-a facut de temut in randul romanilor.

Toata zona e plina de verdeata si liniste. Ferigile mari isi unduiau usor frunzele la soare. Din masina auzeam greierii cantandu-si repertoriul. Imi amintesc subit de doua expresii romanesti: „Codrul e frate cu romanul” si „Muntii nostri aur poarta…” Cam astea ar fi doua motive importante pentru care nu ne-au lasat ceilalti in pace. Natura e rapitor de frumoasa si sub paman zac bogatii multe si valoroase.

Ne continuam drumul in tacere sa nu tulburam frumusetea locului. Starmosii geto-daci nu au disparut, ci traiesc prin noi azi in Romania.
„Acum ori niciodata sa dam dovezi la lume
Ca-n aste mani mai curge un sange de roman,
Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator in lupte, un nume de Traian!”

Sincera sa fiu eu ii cautam pe Decebal sau pe Burebista in aceste tinuturi. Imnul aminteste doar de castigator. Asa-i, dar eroii nu mor niciodata!

Am fost pe urmele dacilor la Sarmisegetuza Regia. Am scris despre situl arheologic si poate o sa mai scriu. Mi-a placut teribil. Singurul lucru enervant a fost larma facuta de un grup de oameni (probabil bucuresteni) care vorbeau foarte tare si erau agitati. Oamenii nu inteleg ca tacerea e de aur.

I-am cautat pe stramosii daci si la Costesti unde se pastreaza ramasitele a doua locuinte. Se presupune ca aici la Costesti au locuit regii Daciei. Cred ca a fost adevarat. In inima muntilor poti sa conduci tara in liniste. Buna strategie!

Nu era in program sa vedem micul muzeu de langa Sarmisegetuza Regia, dar cum am auzit de el am oprit sa vedem ce secrete ne poate dezvalui Expozitia „Sarmisegetuza Regia- Inima aurului dacic”.

Eu zic ca merita pretul biletului. Desi Expozitia „Sarmisegetuza Regia- Inima aurului dacic” e amenajata doar intr-o sala, informatiile obtinute aici sunt foarte multe si folositoare.

De la intrare te intriga radacina de copac asezata in mijlocul salii. Apoi deslusesti sensul de citire a informatiilor de pe pereti si incepi sa te afunzi in documentare.

Am gasit aici referire la moneda koson sau coson descoperita doar pe teritoriul Daciei. Mi-am cumparat si eu un koson de la magazinul de bilete de la Sarmisegetuza Regia. Mi s-a parut interesant sa ai o amintire materiala dacica. Bineinteles ca la Muzeul National de Istorie a Romaniei poti vedea kosoni originali descoperiti in aceasta zona, dar asta in alt episod.

Unul din afisele de pe pereti aminteste de scena numarul 138 de pe Columna lui Traian cum ca ar fi reprezentat tezaurul dacic. E o dovada de luat in calcul. Dacii erau bogati. Poate ca erau si fericiti pe timp de pace. Posibil.

Tot la Muzeul National de Istorie a Romaniei am vazut pentru prima data frumoasele bratari de aur dacice. Acum am fost mai aproape de locul descoperirii lor, dar tot la Bucuresti pot fi vazute la muzeu. E o multumire sufleteasca sa poti mangaia cu privirea obiectele creeate de mainile stramosilor daci. Ce bine ca se pastreaza pana in zilele noastre asa comori venite din vremuri stravechi!

Organizatorii expozitiei au avut ideea geniala sa realizeze intr-un colt al salii aceasta „reconstituire” a locului tezaurului. Poti vedea si iti poti imagina cum aratau ingropate bratarile de aur la momentul descoperirii lor.

Acest amanunt mi-a placut cel mai mult si mi-a captat atentia pe perioada vizionarii i Expozitiei „Sarmisegetuza Regia- Inima aurului dacic”. Bineinteles ca as fi vrut sa vad si ceramica dacica macar intr-un coltisor, dar nu am gasit. Oricum asa cum se prezinta expozitia e foarte interesanta si merita.

Dupa ce mi-am dezlipit ochii de pe tezaur am mers in mijlocul salii pentru a descoperi ce este cu radacina aceea cifulita de copac.

O furtuna a facut un copac sa se prabuseasca. Se intampla in situl Sarmisegetuza Regia. La radacina acestui copac oamenii a fost gasita o matrita de bronz cu care stramosii confectionau podoabe. De-a dreptul fantastic! Imi venea sa sar in sus de bucurie. Ce modalitate de gasire a matritei le-a fost dat sa vada oamenilor! Dumnezeu are cai nebanuite de scotere a adevarului la iveala! Aici era o replica a matritei. Originalul se poate vedea la Muzeul de Istorie de la Deva.

La final am lasat blana de oaie. Este vorba de o metoda simpla cu care se „vana aur”. Citind afisul din muzeu am aflat ca blana de oaie era pusa in rau. Granulele de aur se incalceau in firele de lana. La final era nevoie doar de scuturarea si pieptanara lanii si astfel stramosul dac facea rost de aur.

M-am bucurat ca exista aceasta expozitie si turistii pot afla multe lucruri trecand pragul micului muzeu. Cand voi mai avea timp voi mai povesti si despre alte lucruri vazute in tinutul dacilor.

Reclame

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: