Publicat de: elenushu | 31/05/2017

Impresii despre Domeniul Stirbey Buftea

In luna mai 2017, am avut privilegiul de a ne afla la Buftea la Palat… vorbesc de Domeniul Stirbey care este proprietate privata. Asa cum ii e si numele pe care il poarta, locatia aminteste de marele vornic Barbu Stirbey despre care stim ca era proprietarul satului Buftea de Jos, in anul 1831. Uauuuu sa ai un sat intreg numai al tau? Interesanta viata aveau boierii pe vremuri! Sa patrundem deci pe mosia lui Stirbey:

Ziua se anunta una capricioasa presarata cu nori si soare. Inca de la intrare ne-au intampinat paznicii atenti ca niste soldati discreti care parca aveau de pazit o unitate militara.

Teritoriul de la Buftea-Flamanzeni a inceput sa apartina familiei Stirbei in anul 1845 cand se pare ca ar fi avut loc un schimb de mosii intre Manastirea Radu-Voda si marele vornic Barbu Constantin Stirbei.

Domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei a inceput in anul 1850 sa construiasca Palatului de la Buftea. La inceput constructia era ca o cula (adica locuinta boiereasca care servea ca loc de aparare cu etaje specifica Olteniei secolul al XVIII-lea). Se pare ca edificiul avea si doua tuneluri secrete pentru ca boierii sa scape usor in caz de primejdie.

Palatul Stirbey a fost terminat in anul 1863 de catre fiul Domnitorul Barbu Dimitrie Stirbei. Printul Alexandru Barbu Stirbei s-a nascut chiar aici in 1872.

Parcul care inconjoara Palatul Stirbey a fost amenajat in anul 1864 in stil romantic si are un lac artificial (cu o suprafata de 14.000 mp). Periodic lacul este re-populat cu pesti. Plimbandu-te pe aici poti admira arborii vechi de 400 de ani.

Palatul Stirbey poarta amprenta stilului Tudor. Este o constructie eleganta si sobra care iti da posibilitatea sa te intorci in timp si sa patrunzi in intimitatea familiilor boieresti de alta data.

La parter, de o parte si de alta a unui vestibul legat de scara principala din lemn, erau dispuse salile de receptie, sufrageria, salonul mare, biblioteca, salonul de muzica.

Scarile interioare din lemn de stejar si decoratiuni din lemn de trandafir fac legatura dintre parter si etaj.

La primul etaj erau camerele stapanilor, iar la etajul al doilea, camerele invitatilor si ale personalului superior. Bucataria era la demisol.

Familia princiara Stirbey apare prima oara in documentele din secolul al XV-lea, de origine din Valahia. Domnitorul Barbu Stirbey(1799-1869) a preluat domnia in Tara Romaneasca dupa revolutia din 1848. In aceasta poza banuiesc ca apar Printul Barbu Stirbey cu sotia Nadejda si cele patru fice: Maria, Nadejda, Eliza si Ecaterina. (sursa Wikipedia)

Printul Barbu Alexandru Stirbey (1872– 1946) a fost nepotul domnitorului, consilierul principal al regilor Carol I si Ferdinand, administrator al Domeniilor Coroanei si presedinte al mai multor intreprinderi industriale si bancare.

In timpul Primului Razboi Mondial Palatul Stirbey a fost loc de refugiu pentru Regina Maria impreuna cu cei cinci copiii ai sai.

Se spune ca Barbu Alexandru Stirbey avea o relatie amoroasa cu Regina Maria. Regina a reusit sa evite scandalurile pe tema acestei relatii pana in 1927 cand ea a insistat sa fie numit Stirbey ca Prim-ministru. 😀

Cel mai mult mi-a placut un coltisor retras al Palatului unde am facut cateva fotografii „ca boierii”. Stilul, eleganta mobilei si aerul distins al incaperilor te face sa te simti fericit ca ai patruns misterele vietii de alta data.

Prin aceasta fereastra privind afara am avut un flash. Seamana izbitor cu Castelul Peles. Particica aceea cu masuta si scaune plus draperiile grele avea un aer regal.

Ne-am bucurat sa admiram tablourile agatate pe pereti, sa gustam bucate alese aici. Palatul Stirbey este foarte bine intretinut si merita vazut.

Nu numai interiorul are ceva frumos de dezvaluit. Domeniul intins plin de verdeata, lacul cu podul lui romantic si ratele inotand lenese, toate acestea te fac sa te miri ce loc frumos se afla la 20 km de Bucuresti. Cum de nu l-am descoperit mai devreme?

Langa Palat gasesti fantana arteziana cu doi amorezati care stau sub o umbrela. Picaturile de apa simuleaza o ploicica. Interesant, nu? Aici a amenajata o terasa care banuiesc ca e plina ochi pe timpul verii.

In mare cam asa a decurs vizita la palat 😉 Ne-am propus sa revenim aici si eu sa reusesc sa citesc mai mult despre Regina Maria si Printul Alb cum era denumit Stirbey.

Am aruncat o ultima privire tabloului agatat pe hol, care evidentiaza frumusetea Palatului apoi am mai vazut o data cladirea eleganta si tacuta si am plecat.

Anunțuri

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: