Duminica, 12 iunie, a fost ziua cea mare pentru Manuela si Cristian. S-au casatorit si noi le-am fost aproape la marele eveniment.
Pe la pranz ne-am cazat la Hotel Best Western. Dupa ora 17 am luat taxiul si ne-am indreptat cu mic cu mare spre Biserica Bazilescu unde urma sa aiba loc ceremonia. Cat am calatorit cu taxiul a fost o ploaie torentiala dar Elenushu a fost prevazatoare si a carat umbrela… ai umbrela coafura rezista, n-ai umbrela ai dat de belea.
Biserica Bazilescu era inconjurata de o liniste racoroasa ca dupa ploaie. Ca forma mintea mea a asociat-o cu bisericile rusesti dar nu stiu de ce.
Din cand in cand cate un avion survola spatiul facand un zgomot infernal. Mai ales din Biserica il percepeam foarte crispata. Parca trepida tot lacasul. Brrrrr!!!
In interiorul Bisericii masa era pregatita pentru nunta. Am asteptat in tacere venirea mirilor si a celorlalti participanti.
Pe masa coroanele, Sfanta Evanghelie si Crucea asteptau si ele cei doi norocosi chemati de Dumnezeu la apel sa infaptuiasca Sfanta Taina a Cununiei.
La un moment dat pe usa au aparut mireasa insotita la brat de bunicul Grigore. A fost un moment inaltator care iti taie respiratia sa ii privesti cum se apropiau de Altar. Bunicul Manuelei (si al lui Honey de altfel) merge spre 90 de ani dar arata mult mai tanar.
Mirii si nasii au avut parte de o cereminie religioasa tinuta de trei preoti. Imi pare nespus de rau ca aparatul foto Canon a ramas la hotel si am facut poze doar cu mobilele.
Inconjurul mesei ca o oda a bucuriei adusa lui Dumnezeu semnificand infinitul, o casatorie fara final care sa dureze o vesnicie.
Manuela a primit un cosulet tare frumos cu flori. Aici chiar seamana cu o printesa din povesti cu un cosulet in brate.
Dupa Biserica ne-am indreptat spre localul Aristrocrat din Pipera. Aici s-a dat start la distractie la ora 20 si a durat pana inspre dimineata(orele 4-5).
Mesele si localul erau amenajate in alb-negru. Imi pare tare rau ca eu imi doream o rochie alb-negra si nu am cumparat-o de aceasta culoare ca sa ma asortez mai bine la petrecere.
Rochia mea a fost de culoarea corai ca altfel ma transformam intr-o prezenta cameleonica printre mesele cu fata de masa neagra si farfurii albe, scaunele albe cu fundita neagra etc.
Mi-a placut tare decoratiunea de pe masa. In loc de clasicele flori in vaza Manuela si Cristian au avut la petrecerea de nunta pe mese vaze cu pene de strut albe si negre. Foarte tareeeee!
Sus langa toalele era un spatiu de unde se putea privi intreaga actiune. Aici am surprins masa numarul 11 unde eram noi.
In rest ce sa spun? Am dansat, ne-am simtit bine. Trupa Marfar a sustinut un adevarat spectacol intretinand atmosfera, interactionand cu mirii, cantand in duet cu ei etc. La miezul noptii s-a furat mireasa si drept rascumparare mirele a cantat piesa lui Elvis Presley- Love me tander.
Le multumim pentru invitatia la nunta lor si le dorim mirilor casa de piatra, multa fericire in casnicie, intelegere si sa fie veseli mereu asa cum ii stim noi. Sanatate, viata lunga si copiii frumosi sa le dea Dumnezeu!



