Am vizitat Muzeul Militar National din Bucuresti. Planuisem sa vad ce comori ascunde Muzeul de acum un an de zile si azi s-a ivit ocazia. Nu pot sa exclam decat WOW!!! Muzeul merita vazut insa sa va rezervati timp. Eu am petrecut in muzeu 3 ore.
Din exterior pare mare dar e URIASA. Cladirea gazduieste mii de exponate si destul de multe sali cu harti, diorame, manechine imbracate in hainele perioadelor istorice cronologic amenajate, fotgrafii, documente, dovezi etc.
In aceasta insemnare voi vorbi despre ce se vede in interiorul muzeului. Partea exterioara o voi dezvolta in alta insemnare.
Chiar daca prima sala nu este asa uimitoare si prezinta cateva machete de avioane, fotografii cu aviatorii nostrii de elita, NU VA SPERIATI. Muzeul devine in urmatoarele incaperi de-a dreptul spectaculos.
Intr-un colt este prezentata o locuinta dacica 100% naturala
Vase dacice in care isi depozitau stramosii nostri hrana.
Cand am vazut prima data aceasta diorama cu daci la munca (fierari) pentru o clipa mi s-a parut ca e reala, atat de reala incat mi s-a facut parul maciuca in cap. Brrrrr!!
“Berbec” de intrat in forta pe portile/usile care nu se deschideau de buna voie
(inventivi dacii astia , nu ai ce zice!)
Figurine foarte finut realizate care au fost gasite la Calatis.
Vase, topoare, varfuri de sulite etc.
Copie dupa coiful de la Cotofanesti-Prahva si alte podoabe pentru razboinici
Acest vas (aurit?!?) mi-a atras atentia pentru ca era foarte frumos lucrat.
Capete de buzdugane care sigur nu au omorat zmei
Exponate felurite care iti incanta privirea.
Muzeul Militar sta foarte bine la capitolul machete. Eu una m-am invartit cu gura cascata pe langa toate machetele fie ele reconstituire ipotetica a vreunei cetati sau asezari.

Machetele foarte reusite ale Monumentului de la Adamclisi si a Columnei Traiane. Nota 10+.
Macheta Cetatii Rasnov…supeeeer…
Macheta fortificatiei de la Biertan.
Macheta Mausoleului de la Marasesti.
In muzeu sunt si cateva machete de vaporase (probabil destul de faimoase pentru cunoscatori).
Ghiulele de tun bune sa iti spargi capul cu ele… si nu numai…
Proiectile pe care cineva a scris un autograf…
Pistoale si pistolete de toate marimile si felurile.
Pusca si cureaua lataaaaa…
Sabiute foarte ascutite sunt expuse in mai multe randuri. De altfel aici se gaseste si o sabie a lui Cuza.
Nu stiu cum se numesc gloantele astea uriase dar sunt sigura ca m-ar imprastia bine daca m-ar nimeri pe mine. Doamne fereste!
E bine ca printre atatea arme albe si de foc s-au gasit sa expuna si un instrument muzical otoman numit Bunciug.
Da, da ati citit bine…pe steag scrie REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA. Din pacate muzeul s-a marginit la foarte putine elemente ce tin de epoca ceausista.
Urmeaza ultima sala a Muzeului Militar National dedicat Revolutiei din decembrie 1989.

Pe mine m-au impresionat atat de tare cele expuse ca imi venea sa plang. Se nimerise sa vizitez sala alaturi de un vizitator asiatic. Mie imi tremura sufletul vazand dovezile revolutiei din ’89 si asiaticul trecea nepasator printre exponate, poate nici nu intelegea despre ce e vorba in acea sala. (Dar nici mie nu prea imi pasa de Japonia lor cutremurta)…
Trei drapele cu stema din mijloc decupata te intampina in sala ca un usier umil si zdrenturos plecat in fata vremurilor.
“Armata este cu noi!” Ma uitam la scrisul frumos si ma gandeam daca titularul o fi iesit viu din sangeroasa revolutie din ’89.
“Jos dictatura!” un banner fascinant scris de niste oameni care au vrut sa schimbe ceva dar au esuat…
In fata acestui panou am stat 5 minute. M-au socat pozele cu oamenii morti la revolutie. Erau acolo expuse certificate de deces ale eroilor. Intr-o cutiuta erau cateva bucati de gloante scoase dintr-un revolutionar. E o imagine foarte trista insa adevarata.
Aici este expusa o turela ciuruita de gloante in fata Ministerului Apararii.
Cineva a avut ideea sa expuna usa de la Comitetul Central al Partidului Comunist Roman pe care se vad urmele gloantelor.
Si usa Bisericii Kretzulescu a fost deschisa tot cu ajutorul focurilor de arma.
Pe un perete mare de marmura neagra sunt scrise numele eroilor revolutionari care au murit in decembrie 1989. De asemenea o cruce alba a fost ridicata in memoria lor.
Sala se termina cu un locsor special amenajat pentru aprinderea lumanarilor. Sus scrie cu litere aurite pe rosu “GLORIE VESNICA EROILOR LIBERTATII NOASTRE”.
Fara sa fiu cinica intreb: “care libertate?” Libertatea de a muri…
(va urma…)









[...] Click aici pentru a vedea Muzeul Militar in interior. [...]
De: Muzeul Militar National exterior « GAZETA DE TROMBOANE marca "Elenushu" pe 29/03/2011
la 10:47