Sambata a fost o zi placuta de toamna. Soarele a stat sus pe cer toata ziua. Am mers la Valenii de Munte sa vedem targul organizat cu ocazia “Serbarilor toamnei- Festivalul tuicii”. Deja a ajuns la editia a XIII-a.
Fata de alti ani mi-a placut in primul rand ca Festivalu tuicii s-a tinut in parc unde este suficient spatiu. Corturile de expunere ordonate se zareau pe aleile parcului. O admosfera de voiosie plutea in aer. Oamenii veseli se bucurau de diversitatea de produse degustand, cumparand sau privind la spectacolul de dansuri populare.
De la intrare producatorii te imbiau cu o “nobila de Maneciu”.
Pentru doritori sticlele de Palinca asteptau sa fie luate acasa.
Pofticiosii au avut de ce saliva. Niste carnati grasi sfaraiau pe gratare alaturi de friganele.
Pastrama de porc si oaie la un pret acceptabil.
Nu puteau lipsi din decor hamsiile frumos asezate intr-un cartof. Nota 10 pentru prezentare.
Din doua una vin sau tuica?- asta-i intrebarea.
Am remarcat un frumos aranjament cu colaci si paine alaturi de un alt aranjament de mai jos:
Tin sa felicit comerciantii pentru ideile minunate de a decora standurile de prezentare.
Dupa atata privit prin targ ne-am asezat cumintei la masa asteptand-o pe maman sa vina cu micii.
La un mic mic impreuna cu parintii i tanti Gina. Buuuuni micii desi cam iuti dar asta e!
La o masa alaturata badea cu laptopul sorbind o bere rece. 
Daca tot e toamna sa straluceasca merele in panere.
Maman si-a achizitionat doua ghivece bogate de flori tomnatice.
Mie mi-au facut cu ochiul bucatile de Kurtos. Nu mai mancasem de asta vara de la mare.
Chiar ma mir de unde au mai facut comerciantii rost de porumb pentru consum.
Apicultorii au fost si ei prezenti la festival cu produse dulci de miere.
De partea cealalta vizitatorii au avut de unde sa aleaga turta dulce si acadele.
Mesterii iscusiti au adus la vanzare cosuri, linguri de lemn, facalete, funduri etc.
Nu m-am putut satura sa privesc oalele de lut.
Oale, ulcioare de lut si alte minunatii.
De remarcat vasele mari din lemn sculptate cu o dibacie iesita din comun.
Zeci de caciuli de blana isi asteptau cumparatorii.
Pentru iubitorii de sosoni comerciantii aveau o oferta foarte bogata.
Daca iti doreai o haina de blana sau un cojoc ori o haina de piele aici era paradisul hainelor.
Aceasta blana a fost candva al unei oite .
Iubitorii de animale puteau sa isi aleaga un caine din lut pentru decorarea gradinii sau a casei.
Zeci de pitici asteptau cumintei sa ii cumpere cineva si sa ii ia acasa. Noi nu am cumparat ca avem piticii nostrii.
Pentru fetitele cuminti producatorii aveau o gama imensa de papusi realizate manual.
Daca aveam o casa a mea eu animalul asta mi l-as fi cumparat . Haios, nu?
Pe scena amenajata in parc formatiile de dansuri populare se intreceau care mai de care mai voioasa.
In partea opusa a parcului cantau trei indieni peruani. S-a stans lumea la ei ca la urs, ce sa mai vorbim?
Barbatii pareau peruani autentici dar blonda nu. Penele ce o ajutau la impresia artistica.
Cateva cazane de tuica din alama asteptau sa fie cumparate de cineva dornic de a produce tuica.
Am uitat sa spun ca erau expuse branzeturi, bucati de urda, cas si alte delicii pe alese. Mmmmm!
Inchei cu o poza cu un dovleac decorat care era agatat intr-un pom.
Festivalul tuicii anul acesta a fost foarte bine organizat si mi-a placut teribil. Sper ca la anul sa fie si mai frumos!
