Este joi si inca ma gandesc ce frumos a fost pelerinajul in tara Hategului. Un vis care derulat prin memorie ma face sa zbor inspre locurile acelea minunate si pline de liniste si pace. Manastirile noastre romanesti unde sunt aparate traditiile sunt locuri pur si simplu rupte din Rai. Puterea Dumnezeiasca este prezenta decum intri pe portile manastiresti. Aici maicutele sau calugarii se roaga pentru binele mirenilor. Sa fie un lucru mare? Da este un act de mare trebuinta pentru oamenii normali ca cineva care traieste dupa cele sfinte sa se roage pentru binele tuturor. Dumnezeu ne iarta pacatele si ne mai rabda datorita acestor sfinti parinti care se roaga mereu pentru noi.
La ora 6:45 eram la poalele Dealului de la Patriarhie. Ne-am adunat 50 de persoane cu un scop unic si comun- pelerinajul in tara Hategului.
Am intrat in Manastirea Sfantul Spiridon si parintele ne-a dat binecuvantarea de calatorie. A spus o mica rugaciune pentru noi si ne-a facut sa ne simtim mai bine, mai usori sau cel putin mai usurati de poverile pe care le ducem in spate. Eu am simtit puterea divina care mi-a luat din spate povara cand am iesit afara din Biserica respirand mai usor, bucurandu-ma mai mult de inceputul calatoriei.
Primul popas l-am facut la Paraul Rece.
Aerul rece de munte m-a inviorat. Desi incepuse o ploaie marunta mocaneasca nu ne-am speriat. Am mancat cuminti sandvisurile din rucsac. Mi-am amintit de excursia facuta cu parintii asta vara cand am oprit tot la Paraul Rece sa ne gasim o poenita insorita.
Manastirea Sinaia era neschimbata. Am vizitat-o de multe ori fiind si in zona noastra acolo. Este manastire de calugari si aici a stat pentru o perioada parintele Arsenie Boca.
Am omis sa spun ca doamna Carmen ghidul nostru e o persoana foarte speciala. Are studii in psihologie crestina. Ne-a oferit foarte multe informatii pretioase. Manastirea Sinaia este in judetul Prahova. A fost ctitorita de Spatarul Mihail Cantacuzino.
In Manastire staretul ne-a facut o slujba de dezlegare si ne-a povestit despre istoricul Manastirii, despre implicarea regelui. Familia regala a locuit la Manastire timp de 11 ani cat se construia Castelul Peles. 
Intr-un al doilea popas m-am imprietenit cu o doamna si cu nepoata ei. M-au rugat sa le fac cateva poze si mare mi-a fost mirarea cand am vazut ca vroiau sa faca poza si cu mine.
Din Sinaia Prahova am ajuns in judetul Brasov, comuna Voila, Sambata de Sus la Manastirea Brancoveanu. 
O frumoasa plancarda ne-a intampinat pe noi pelerinii veniti sa descoperim locuri minunate unde curge puterea lui Dumnezeu. 
Este ctitoria lui Constantin Brancoveanu. Manastirea a fost distrusa si refacuta.
Astazi este o particica de Rai, un loc unde iti poti aduna gandurile.
Calugarii care au locuit in Manastire de-a lungul timpului au avut multe de indurat mai ales in timpul incercarilor de a calviniza Transilvania. Atacurile era indreptate spre Biserica Ortodoxa pentru a o distruge si a duce la deznationalizare. Numai Dumnezeu ne-a ajutat sa rezistam.
M-am bucurat sa am aici prietenele mele din facultate si sa putem participa toate trei la pelerinaj.
In Manastire cand parintele mi-a dat cu bucuioc inmuiat cu apa sfintita in cap am simtit cum o foita invizibila din corpul meu, ca o mantie grea de poveri ma paraseste lasandu-ma usoara si eliberata. Minunat sentiment de usurare a sufletului.
In una din imagini apar pictati cei patru fii ai lui Brancoveanu care au fost maziliti impreuna cu Constantin Brancoveanu de otomani.
Icoana Maicii Domnului plangand este frumoasa si in acelasi timp plina de durere. Plange pentru sufletele noastre intinate? Plange pentru rautatea omeneasca? De ce plange?
Era in plan sa mancam la Manastire. Mancarea de aici are un gust aparte care o face cea mai buna mancare din lume. Am luat de la o terasa ciorba de pui cu smantana si cartofi pai. Ciorba a fost extraordinara. Acum cand scriu despre ea salivez de pofta.
Urmatorul nostrum obiectiv din pelerinaj a fost Catedrala din Sibiu. Este imensa si extraordinara prin maretia ei. 
Cand au inceput cei 5 preoti sa cante vocile lor ne-au inaltat catre Cer de parca aveam aripi de inger. Extraordinara senzatie de atingere a echilibrului si pacii sufletesti. 
Revarsau peste noi harul lor puternic.
Nu am rezistat tentatiei de a face o tura cu Mariana prin imprejurimi.
Ma atrag foarte mult turnuletele, cladirile tuguiate cu ceasuri etc.
Aici Mariana ma poza pe mine si eu pe ea pe o straduta sfoara foarte ingusta asemanatoare celei din Brasov.
Fiecare fotografiaza cu aparatul din dotare. Poza dubla…
Doamne cat de mult mi-am dorit sa vad Piata Mare din Sibiu cu turnuletul cu ceas.
Avusesem sansa sa plecam la Sibiu dar nu am ajuns. Daca ma gandesc bine toata nebunia asta cu calatoriile prin tara si cu obiectivul in sine a plecat de la un mail care prezenta in Power Point locuri din Romania. Acolo am vazut prima data Piata Mare din Sibiu, castelele din Romania etc.
In Piata Mare mi-am luat o inghetata buna pe care am sorbit-o din priviri. Ne-am imbarcat in autocar cu directia Manastirea Ramet.
Aici urma sa innoptam. Manastirea Ramet este in comuna Ramet, judetul Alba. Pe drum se lasa inserarea incet si sigur. Amurgul ne cuprindea sufletele cu o bucurie imensa a calatorului apartinand drumului. Ghidul nostru Doamna Carmen a avut idea sa cantam. Am format un cor mobil care a adus osane Maicii Domnului si Dumnezeului nostru. 50 de inimi au cantat la unison marire lui Dumnezeu. Supersenzatie!!!
Ca sa ajungem la Manastirea Ramet ne-am luat fiecare bagajele si am trecut pe bezna aceea buna de taiat cu cutitul un podet. Sub noi se auzea vijelioasa apa curgand. Racoarea noptii ne brazda obrajii. In Manastire o liniste teribila iti infasura sufletul.
In noaptea de sambata spre duminica am asistat putin la slujba si apoi am mers in camera. A fost cel mai adanc somn si mai linistitor pe care l-am avut. 
Dimineata la ora 5 eram in picioare iar la 6 am plecat in continuare. Eram nerabdatoare sa ajung la Alba Iulia. 
Monument istoric al orasului Alba-Iulia, catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Reintregirii, este un simbol al unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.
Locul este plin de istorie pana la refuz daca amintim de Unirea de la 1600, infaptuita de Mihai Viteazul.
Trebuie sa fim mandri ca avem o Catedrala a Reintregirii, imensa, care sta dovada a zilelor din trecut de glorie ale romanilor. Mai se gandeste cineva acum la acele momente victorioase cand Mihai Viteazu intra calare in Alba Iulia?
In Catedrala in partea dreapta sta pictat portertul lui Mihai Viteazu la loc de cinste pentru rolul extraordinar pe care l-a avut pentru neamul romanesc.
Aici in Catedrala este o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.
Drumul nostru a continuant spre Manastirea Prislop, sat Silvasul de Sus, Hateg. Autocarul a oprit la o casa de unde fiecare a cumparat un ghiveci de flori de pus la mormantul parintelui Arsenie Boca.
Era o fierbere in autocar. Fiecare astepta nerabdator sa ajungem la Prislop. Eu am auzit de la cunoscuti numai cuvinte extraordinare despre parintele Arsenie Boca si binefacerile, minunile lui.
Am trecut pe langa rezervatia de zimbrii din Hateg.
Personal credeam ca zimbrii au disparut de pe la noi insa m-am inselat in aceasta privinta.
Peisajul este absolut incantator pana la Prislop. Se observa in autocar o comuniune si o deschidere unul fata de celalalt. Devenisem frati intru Hristos.
Crinii mari imperiali plangeau pe mormantul parintelui Arsenie Buca. Ghidul ne-a facut atenti la culorile florilor de pe mormant (rosii, galbene si mov-albastre) exact ca steagul Romaniei.
Nu am putut intra in Manastire. Erau sute de oameni inauntru si pe langa Manastire. Un izvor rece si cu puteri miraculoase curge exact pe langa Manastire.
Defileul Jiului pe care l-am strabatut pentru a ajunge la obiectivele pelerinajului nostru e absolut incantator. Peisaje deosebite se descopera la tot pasul. Am fost nevoita sa inchid aparatul foto si sa admir peisajele in direct atunci si acolo.
Imi doresc sa calatoresc cu acest tren ce strabate tunelul din munte. Imaginile sunt foarte frumoase. Avem tarisoara pitoreasca!
Manastirea Lainici e in Bumbesti-Jiu, judetul Gorj. Aici am fost foarte incantata dar si inmarmurita de cat de puternic se simte in Manastire prezenta Dumnezeiasca. E o forta care m-a daramat, care m-a luat cu asalt, dezvaluindu-mi micimea mea de om.
M-am bucurat sa aflu ca si alti pelerini au considerat ca dintre toate cele 9 Manastiri vazute la Lainici l-au simtit cel mai puternic pe Dumnezeu.
Aici la Manastirea Lainici a stat ascuns in haine de calugar Tudor Vladimirescu cand era urmarit de turci pentru ca luptase impotriva lor in 1806 si 1812.
Manastirea Bistrita era ultimul nostru obiectiv din lista. E o adevarata fortareata ctitorita de boierii Craiovesti.
Aici am avut ocazia sa trecem pe sub racla cu moastele Sf. Grigorie Decapolitul mare facator de minuni mai ales in cazul bolilor grave pe care doctorii le considera fara solutie.
In zona este “Pestera Liliecilor” pe care nu am avut timp sa o vizitam. Timpul ne-a devenit inamic tragand perdeaua de noapte peste noi destul de devreme.
Linistea din Manastire ne-a lasat o stare de multumire catre Dumnezeu ca a facut posibila intalnirea pelerinilor, vreme buna de vizitat si ca ne-am intors cu bine din calatorie.
Ultimul popas a fost la Dealul Negru unde am mancat 2 mici mari foarte gustosi.
Manastirea Bistrita, comuna Costesti, judetul Valcea
